Aplicația FaceApp face furori zilele acestea prin Social Media, dându-le oamenilor o idee despre cum ar arăta la bătrânețe. Dar știți că de fapt vă dați rușilor datele personale și pozele?
Aplicația FaceApp face furori zilele acestea prin Social Media, dându-le oamenilor o idee despre cum ar arăta la bătrânețe.

Dacă sunteți unul dintre cei ce tocmai s-au distrat cu aplicația FaceApp și au văzut cum ar putea să arate la bătrânețe, atunci ar fi bine să citiți cele ce urmează și să vă gândiți dacă a meritat. Iar cei ce nu au făcut încă asta, să citească de ce nu ar trebui să cadă nici pe viitor într-o capcană similară.

Ideea e foarte simplă: vrei să testezi ceva gratuit și în același timp să poți avea date de intrare reale, pe care să le poți folosi la antrenarea unui AI? Nu trebuie decât să vii cu o chestie interesantă, ușor digerabilă de masa de internauți, care să îi și distreze. Îi prinzi și le-ai luat nu numai datele personale ci și îi pui să testeze.

Asta e rețeta modernă și FaceApp, o aplicație făcută de o companie rusească tocmai a aplicat-o cu succes, câteva sute de milioane de internauți fiind cobaii ce s-au distrat văzundu-și o simulare a imaginii de la bătrânețe. Chestia nu ar fi rea, dacă și-ar fi și dat seama că de fapt ideea are în spate cu totul și cu totul altceva – posibilitatea de a asocia, cu acordul utilizatorilor, fața cu datele personale, tipul de telefon folosit și așa mai departe.

Da, știu vechea poveste: dacă Facebook, Google deja au datele astea, ce mai contează dacă le au și rușii. Chiar ar fi mai bine dacă s-ar echilibra cumva balanța, corect?

Ei bine, nu sunt de acord. Nici în cazul Facebook/Google/Microsoft și nici în cazul Wireless Lab, compania rusească din spatele noului hit numit FaceApp. De ce să renunți de bunăvoie la datele tale? De să îi lași pe alții să îți înțeleagă un anumit comportament, pentru ca apoi să îl poată controla?

Cât valorează datele personale?

Îmi aduc aminte că acum ceva ani era la Carrefour o campanie în care dacă aveai un bon de o anumită valoare, puteai să intri într-o tragere la sorți unde puteai câștiga ceva. M-am dus și eu, curios să văd despre ce e vorba. Oficial trebuia să arați doar bonul de cumpărături, însă reprezentanții luau și datele personale ale oamenilor, inclusiv seria de buletin.

Când am spus că eu nu dau nici serie de buletin și niciun fel de nume sau număr de telefon și am arătat doar bonul, s-a iscat puțină vânzoleală și după o discuție cu un șefuleț, am plecat de acolo cu un mic premiu, ceva de până la 30 de lei. Faza mai tare a fost că oamenii din spatele meu vociferau că să nu mai încurc și să le dau datele, că ce contează.

Le-am replicat întrebându-i dacă datele lor personale valorează doar 30 de lei? Bineînțeles că nimeni nu și-a bătut capul cu treaba asta, însă ulterior am observat că s-au schimbat condițiile campaniei și nu mai era suficient bonul ca să te poți înscrie.

Moneda de schimb

Am făcut această mică divagație ca să pun în context ceea ce vreau să discut: faptul că în general oamenii nu sunt conștienți de impactul pe care divulgarea datelor personale îl poate avea. Încă sunt mulți care nu știu că Google, Facebook (și alții) îi monitorizează permanent și că multe din informațiile pe care le văd pe PC sau smartphone nu sunt neapărat informațiile pe care le caută, ci cele pe care Google sau Facebook consideră că le merită. Și în mod total nesurprinzător, acceptă asta fără să își pună întrebări.

Și așa ajunga la FaceApp. Oamenii s-au distrat, au vrut să vadă cum arată la bătrânețe și au partajat pe Facebook/Instagram/Twitter/SnapChat pozele. Alții le-au văzut, s-u gândit că merită să încerce și ei și așa a pornit efectul denumit ”românește” viral. În doar câteva zile sute de milioane de oameni au încercat aplicația și și-au dat de bunăvoie o dată datele personale și a doua oară poza actuală către o companie necunoscută. Probabil că nimeni nu a citit termenii de utilizare în care se spunea că datele și pozele (apropo, pozele erau prelucrate de filtrele AI pe server-ele Wireless Lab și nu local) ajunse pe server-ele companiei pot să fie folosite în scop comercial.

Nimic important veți zice. Nu e chiar așa. Gândiți-vă la scandalul Cambridge Analytica. O chestie similară, aparent inofensivă, chiar distractivă. Ce s-a întâmplat ulterior știți: datele colectate despre utilizatori și prietenii lor au putut fi folosite pentru a genera conținut capabil să schimbe intențiile de vot ale americanilor din 2016.

Legături cu Rusia

Pe mine unul nu mă interesează că Wireless Lab sunt din Rusia. Puteau să fie din România sau din Congo. Până la urmă e irelevant unde pleacă datele personale, eu vreau să vă fac conștienți de pericolul reprezentat de astfel de aplicații vizavi de renunțarea mult prea ușor la datele personale. Deja este o monedă de schimb folosită de mulți, poate în mod conștient, poate că nu, ca să obțină chestii ”gratuite” pe Internet.

Suntem într-un moment în care astfel de lucruri nu ar trebui să se mai întâmple, iar utilizatorii să înțeleagă ce pierd și care e impactul. În cazul FaceApp, tehnologiile de recunoaștere facială pot să facă rapid legătura între persoana X și prietenii lui. Practic oricine va putea fi identificat fără să mai fie nevoie de accesul la Facebook și/sau Instagram. De către ruși, ca să poată și ei să facă același lucru pe care îl fac americanii și probabil chinezii (vezi scandalurile Huawei). Ca să fie o balanță îmi zic unii cunoscuți.

Din momentul în care ați acceptat acordul de licență și ați dat drept de acces la datele personale și fotografii, FaceApp le deține și poate face cu ele fix ce vrea. Le-ați dat pe gratis, fără să vă oblige nimeni și nu mai aveți cum să le luați înapoi. Server-ele FaceApp par să fie în SUA, doar că datele pot fi scoase fără probleme de acolo, către oricare altă locație. Și folosite în orice scop, inclusiv comercial – să zicem reclame, soluții de recunoaștere facială (bănuiala mea este că aici e de fapt miza reală) etc.

iar utilizatorii nu mai pot face nimic nici pentru recuperarea datelor și nici să ceară daune, din moment ce au acceptat instalarea aplicației și singuri și-au urcat pozele în cloud.

Pe românește … ghinion. Nu ai citit, nu ai fost atent, nu ai știut – cam asta e. Ghinion. Datele tale s-au dus.

Mai mare atenție pe viitor

Ce se mai poate face? Acum nimic. Doar pe viitor o mai mare atenție vizavi de ce aplicații se instalează, ce drepturi cer (acces la poze, lista de contacte, cont de Facebook etc.) și înțelegerea scopului real.

Pentru că la final, nimeni nu face nimic degeaba. Toți cei ce activează pe internet și oferă aplicații/servicii urmăresc profitul. Că așa merge treaba, aia de fac lucruri de plăcere ajung la final să renunțe pentru că … brânza e pe bani. Și fără bani lucrurile nu se mișcă.

Și e tare păcat când alții profită de pe urma noastră pentru că nu am știut sau pur și simplu nu ne-am gîndit două secunde mai mult.

Așa că … spor la instalat FaceApp din iOS și Google Play. NU!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here