iPhone 5C si 5S: momentul in care se vede valoarea unui om

7

image

Aseară a fost prezentată generaţia 5S/C pentru smartphone-ul Apple, iPhone. Odată, evenimentul era aşteptat cu sufletul la gură de mai toată planeta şi genera discuţii aprinse pe forumuri, blog-uri şi reţele de socializare. Acum, cu toate că aproape a “îngheţat iadul” (dacă e să citez pe câţiva jurnalişti prezenţi la lansare), nu a existat niciun fel de emoţie: tot ceea ce ştiam despre iPhone s-a adeverit. Apple, prin vocea lui Tim Cook ajunge să ridice în slăvi plasticul (scuzaţi, se numeşte policarbonat) pe care acum ceva vreme îl arătau cu degetul la concurenţă, plini de dispreţ şi au curajul să aducă pe piaţă un iPhone 5C, identic cu răposatul iPhone 5 (a fost retras din producţie, cumpăraţi cât mai puteţi) la un preţ cu doar 100 USD mai mic decât generaţia trecută. Şi îl mai şi promovează ca o versiune accesibilă!

image

În keynote-ul Apple de ieri (poate fi urmărit aici) am avut ocazia să vedem o companie Apple complet schimbată faţă de cea pe care a construit-o Steve Jobs. O companie Apple care în loc să inoveze acolo unde trebuie, îşi aliniază produsele la tendinţele pieţei. Face lucrurile timid, le schimbă puţin, cât să fie sigură că piaţa nu o să reacţioneze negativ şi investitorii aplaudă. Pe termen scurt.

Exact ceea ce făcea, nu demult, defuncta Nokia (apropo, vă invit să citiţi aici părerea unui om ce a dus Nokia pe vârfuri şi care explică foarte clar de ce s-a terminat cu Nokia cea mare şi puternică – e vorba de Frank Nuovo, design-erul Nokia din vremurile de gloria, acel Jony Ive al finlandezilor).

image

În termeni mai duri spus, Apple de astăzi, reprezentată de Tim Cook (în imaginea de deasupra) e departe de Apple-ul lui Jobs de acum 4 ani în ceea ce înseamnă modul în care construieşte şi poziţioneză produsele. Jobs avea puterea să facă lucrurile aşa cum credea el că e bine, era vizionar şi nu se abătea de la drumul propriu (bun sau rău).

Cook e un om de afaceri. La fel ca Steve Ballmer e interesat de cifre financiare, nu are nicio treabă cu viitorul. Face ca lucrurile să fie bune pentru investitori şi bursă şi probabil e fericit.

Sub tutela lui Apple a ajuns pe cele mai înalte culmi ale profitului. Stă (la propriu) pe munţi de bani. Şi cu ce îl ajută asta?

64 de biţi pe smartphone

Aţi văzut utimele lansări de iPhone-uri şi/sau tablete? Sigur le-aţi văzut. Ce aţi observat?

Că Apple începe să nu mai fie lider. Apple începe să fie un follower, se aliniază trendului, ţine cont de concurenţă.

Când pe hardware nu mai poţi face inovaţii, te gândeşti că e momentul să schimbi ceva la software (iOS 5). Nu prea îţi iese şi te întorci la hardware (iPhone 5), schimbi câte ceva pe ici pe colo, speri să fie bine. Şi este, financiar vorbind. Cifrele arată excelent, însă percepţia publicului începe să se schimbe.

Software-ul Apple, cel care a ajutat la impunerea iPhone-ului de la început, rămâne mult în urmă. Android şi Windows Phone o iau înainte în ceea ce înseamnă funcţii noi, facilităţi de lucru. Ca urmare Apple aduce iOS 7, un hibrid Android şi Windows Phone, care e drept, nu arată rău. Doar confirmă că ceea ce face Google şi Microsoft e foarte bine.

În plus, prin sistemul de operare îşi face loc şi “inovaţie” luată de la alţii. Cum în software singurii care au avut curajul să inoveze pe smartphone sunt HTC, de acolo şi-a luat şi Apple muza.

O proporţie foarte mare din funcţiile noi aduse pe modulul de cameră de pe iOS 7 e copie a funcţiilor date de HTC pe aparatele sale de mai bine de un an.

Şi nici asta nu e suficient. Alţii au avut o idee bună, o copiezi. Ce contează că ai făcut scandal când alţii ţi-au copiat ideile. Te uiţi la HTC, iei tehnologia cu pixeli mai mari de la camera foto, în loc să creşti rezoluţia şi o aduci ca element inovator la tine.

Îţi permiţi (în final) să aduci şi modele de telefoane mai ieftine, le dai mai multe culori şi carcase interschimbabile spunând că vrei să oferi şi celor fără buget posibilitatea de a avea un iPhone. Faci exact ceea ce ai văzut că funcţionează la Nokia cu seria Lumia 520, 620, doar că îţi permiţi să le vinzi mai scump în ideea că hardware-ul e ceva mai bun.

În modelul high end (la doar 100 USD diferenţă nu ştiu dacă se mai poate spune asta) iPhone 5s, ca să nu ai doar un iPhone 5 cu altă culoare (apare aşa cum se ştia deja, iPhone 5s auriu), introduci platforma de 64 de biţi, pentru prima dată pe telefoanele mobile.

64 de biţi!?!? Cine nu ştie prea multe despre tehnologie se va lăsa sedus de numerele mai mari. 64 de biţi nu e soluţia magică nici pentru viteză şi nici pentru autonomie. 64 de biţi înseamnă un spaţiu mai mare de adresare a memoriei şi regiştri cu cîmpuri de 64 de biţi. Pe sisteme cu sub 4GB RAM, 64 de biţi vs 32 de biţi e fix acelaşi lucru, dacă vorbeşti ce aceiaşi generaţie de procesoare.

Noul A7 e mai rapid decât ceea ce era pe iPhone 5. Cu cât? Încă nu ştim exact. Apple zice de 5…5-6 de ori. Poate că aşa e, depinde în ce scenarii. Că sigur în deschiderea unui browser, citirea mailului sau a feed-ului de Twitter nu se întâmplă asta. În procesarea în timp real a unei poze, da, se poate.

Oricum, 64 de biţi pe iPhone 5s e clar o mişcare de marketing din punctul meu de vedere. E indicator cu care omul de rând să compare iPhone cu Galaxy şi Lumia. Ghiciţi cine câştigă.

Cititorul de amprente: visul NSA ajuns realitate

image

Ultima informaţie, iPhone 5s are cititor de amprente. La ce e bun? În afară de posibilitatea NSA de a şti cu exactitate că individul X, e la locul Y şi are prietenii A,B,C pe Facebook şi alte reţele, ar mai fi şi posibilitatea de a permite utilizatorului să se autentifice securizat. Aşa ceva e pe laptop de mulţi ani. Foloseşte cineva?

Aproape că nu.

Asta nu înseamnă că tot ce e iPhone 5c şi iPhone 5s e greşit. Nu este nimic greşit, e chiar foarte ok din perspectiva pieţei. Şi 5c şi 5s se vor vinde foarte bine. Vor veni fani noi în platformă, Apple va creşte în continuare.

Însă cu asta nu face altceva decât să urmeze drumul Nokia. Care în final s-a terminat brusc.

Mie unul îmi pare rău că Apple a ales calea asta. Fără un challenger adevărat în zona de smartphone-uri, Samsung nu are pe cine să mai copieze. Nokia a dispărut, BlackBerry se stinge.

Rămâne HTC să schimbe ceva, iar HTC One e ceea ce trebuie. Trebuie doar să mai aibă puterea financiară de a merge înainte.

Şi în acelaşi timp e loc pentru alţii. Jolla e un candidat, mai ales că oameni buni din Nokia sunt acum liberi de contract şi foarte probabil să fie cooptaţi în proiect.

7 COMENTARII

  1. @Bogdan
    Teoria e una, practica e alta. Ce e important si ce nu o sa vedem cand apar aplicatii.

    @Florin
    bateria e marea gatuire si cu toate astea nu se intampla nimic. de ce? daca ai avea o baterie buna, ai schimba telefonul în fiecare an? eu cred ca nu …

  2. Tinand cont ca in ultimii ani Apple si Samsung doar au livrat update-uri hardware/software, e greu de crezut ca planeta va mai sta cu sufletul la gura.

    Toti arunca firimituri si se bazeaza pe marketing. Cata lume foloseste NFC sau senzorii aia smecheri de pe S4 ? Prea putina. Care sunt diferentele intre fotografiile realizate de telefoane de la an la an ? Prea mici.

    Inovatia este asteptata de toti, insa prea putini stiu ce vor. Dar asteapta minuni. Si mai putini stiu sa-si foloseasca smartphone-ul.

    Poate ca asta se datoreza si lansarilor mult prea dese. Personal, as prefera sa vad un iPhone nou peste 2 ani insa cu o baterie care sa tina 3 zile.

    PS : e simplu de aratat cu degetul la Apple, dar sa nu uitam cum si-a luat Samsung bucata din piata.

  3. Pentru moment, procesorul pe 64 biti e doar marketing. Dezvoltatorii nu vor fi convinsi usor sa faca aplicatii pe 64 atata timp cat exista alte 4 modele de iPhone care primesc iOS7 pe 32 biti. Din A7 e mai important co-procesorul de miscare, similar cu X8 de la Motorola. Va permite o serie de functii cu consum mult mai redus de energie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here