10 idei extrase din dezbaterea publică pe marginea proiectului de implementare 5G in Romania

0
Cum s-a văzut dezbaterea pe marginea proiectului de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G în România din postura de observator.
Cum s-a văzut dezbaterea pe marginea proiectului de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G în România din postura de observator.

Astăzi am stat mai bine de 5 ore într-o conferință Google Meet pentru că am urmărit dezbaterea publică pe marginea proiectului de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G în România și astea sunt cele 10 idei esențiale cu care am rămas.

După cum am anunțat vineri, pe 24 august Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor a susținut în regim de urgență o dezbatere publică, online, via Google Meet și pe baza unui formular de înscriere, între 10:00 și 15:00. Am înțeles că au fost peste 1600 de propuneri de modificare a proiectului de lege, iar la dezbatere inițial s-au înscris cam 280 de persoane și circa 80 au și cerut să ia cuvântul – în realitate au fost undeva la 140 de participanți (pun aici numărul de conturi conectate la sesiunea Google Meet) și au luat cuvântul mai puțin de 80 (nu am stat să număr exact), cu aproximativ 4 minute pentru fiecare expunere.

După aproape cinci ore de discuții în contradictoriu vizavi de acest subiect de importanță națională din punct de vedere securitate și apoi dezvoltarea infrastructurii, sunt dezamăgit de toată povestea. Și ca să vă scutesc să mai parcurgeți minutele dezbaterii (ce vor fi publicate în curând pe site-ul Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor  – http://mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/3059-l04082020dcom – (apropo, observați că site-ul nu e nici acum HTTPS!) o să vă spun 10 idei principale ce au reieșit din discuție.

1.Înainte de toate, despre ce e vorba

Proiectul de act normativ urmărește stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce țin de eliminarea oricăror riscuri la adresa securității naționale și apărării naționale.

Prin măsurile propuse se urmăreşte reducerea riscurilor la adresa securităţii naţionale şi apărării naţionale prin instituirea unui regim de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software destinate utilizării în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G.

2.Două tabere: anti 5G vs industrie

În cadrul dezbaterii am identificat două mari grupuri care au luat cuvântul: organizațiile cetățenești anti 5G (STOP 5G, ANGEL și ate câteva, destul de bine organizate) și oamenii din industrie. În ambele tabere există oameni care știu ce vorbesc și câțiva care bat câmpii cu grație. Curentul anti 5G a fost reprezentat chiar foarte bine cu câteva luări de cuvânt decente, la fel și pe partea de industrie.

3.Unanimitate: retragerea proiectului de lege în forma actuală

Discuția pe marginea proiectului de lege 5G a avut un ton comun: majoritatea celor ce au luat cuvântul au cerut retragerea proiectului în forma actuală pentru că acesta nu întrunește criteriile de bază ale unei legi: este vag, nu oferă studii de caz, lasă elemente discreționare (ex: decizia primului ministru), este gândit pentru a bloca accesul unui anumit producător (Huawei), nu are avizul altor ministere (Mediu, Muncii, Sănătății), nu a fost creat cu consultarea operatorilor telecom și a celor ce activează în industrie etc.

Din cauza acestor lipsuri mulți au spus că este o glumă de proiect de lege, făcut pe genunchi și împins pe repede înainte.

4. Nu se ține cont de impactul 5G asupra sănătății

În dezbatere au fost multe luări de cuvânt care au ținut să precizeze faptul că siguranța națională nu înseamnă doar spionaj ci și sănătatea oamenilor și că e nevoie de asigurări din partea celor ce vor implementa soluțiile 5G că acestea nu sunt nocive pentru populație și în cazul în care se dovedește că sunt, cine va răspunde? Alt punct de vedere a fost că ”se știe” că 5G e nociv și că trebuie interzis.

Răspunsul reprezentanților ministerului a fost că nu e nevoie să se specifice așa ceva și că în final, cei ce vor implementa rețelele (adică operatorii de telefonie) vor fi cei ce vor răspunde …

Iar la întrebarea legată de studiile de caz referitoare la impactul 5G asupra sănătății nu s-a oferit niciun răspuns clar.

5.Industria telecom nu a fost consultată

O chestie care nu mi-a plăcut a fost că mai mulți participanți au menționat faptul că industria telecom nu a fost consultată când s-a creat acest proiect de lege și că el e mai degrabă un copy paste al memoranumdumului dintre SUA și România. Și că cele 15 zile lăsate pentru depunerea de sugestii nu ajung – răspunsul oficialităților la această sesizare a fost că ”nu vedem de ce trebuia să fie o perioadă mai mare de consultări” și că ”oricum cine vrea să depună sugestii o mai poate face încă”, acesta este doar un proiect de lege.

Ca mențiune, legislația românească specifică un minim de 30 de zile pentru consultații referitoare la un proiect de lege.

6.Organizarea dezbaterii (sau a încercării de dezbatere) într-o perioadă aleasă prost

E interesant de subliniat că după ce mult timp proiectul de lege 5G a stagnat, brusc a luat aripi și într-o perioadă foarte scurtă (să zicem două săptămâni) a fost pus în practică, alegându-se pentru consultări finalul lunii august. Au fost multe voci care au punctat graba de a discuta proiectul și alegerea nefericită a perioadei – jumătatea lunii august, când mai toată lumea e în concediu și a fost dificil (cel puțin pentru cei din zona telecom) să se organizeze și să își armonizeze opiniile pentru a veni cu o abordare unică.

Alt aspect: formatul ales – dezbatere online, cu formular de înscriere pentru luarea cuvântului – nu este cea mai bună variantă pentru o astfel de discuție din mai multe motive. O dată pentru că nu toți cei ce au ceva de spus știu să folosească tehnologia (aici erau anti vacciniștii și aia de cred că 5G a adus COVID și alte nenorociri) și pot să participe. Sunt tentat să spun că ar trebui să facă un efort și să învețe tehnologia, numai că asta ar însemna discriminare și nu e chiar ok.

Apoi, formatul de Google Meet cu 135+ participanți nu permite un dialog real. Sau măcar formatul ales pentru această dezbatere – prima dată expunerea comentariilor și abia la final răspunsurile ministerului – nu funcționează. Iar aici sunt de acord: formatul folosit nu a fost unul eficient. S-a pierdut timp prețios pentru expunerile unor păreri personale (și din partea anti 5G și din partea pro 5G), care nu se refereau direct la proiectul de lege în forma actuală și nu s-au mai putut discuta lucruri esențiale cum ar fi motivația celor ce au inițiat proiectul vizavi de anumite formulări.

7. Impactul asupra industriei: eliminarea concurenței, alegeri discreționare, costuri crescute, distrugerea unor afaceri

Unul dintre punctele fierbinți ale discuției a fost centrat pe faptul că actualul proiect de lege nu introduce elemente tehnice, cuantificabile, legate de accesul/alegerea unui producător de echipamente 5G. Atât oamenii din industrie cât și reprezentanții Huawei au punctat ideea asta de mai multe ori, la care răspunsul oficialităților a fost că nu e cazul, pentru că vor urma alte legi/amendamente unde acestea vor fi detaliate.

În lipsa lor, autoritățile vor putea face alegeri discreționare, care în final vor avea impact major asupra pieței prin eliminarea concurenței, creșterea prețurilor și chiar perturbarea actualelor servicii dacă se ajunge la impunerea renunțării la echipamentele existente (care sunt folosite în volum mare în acest moment în cadrul infrastructurii) produse de un anumit producător (Huawei e vizat). Iar treaba asta poate duce la distrugerea unor afaceri din România (a fost menționat un număr de aproape 6000 de locuri de muncă ce ar putea să fie afectate).

Iar dacă criteriile de selecție a celor ce pot furniza echipamente pentru infrastructura 5G vor ajunge să fie pur politice (așa cum se poate interpreta pe baza actualului proiect de lege), România va ajunge să aibă probleme legate de liberul acces pe piață, în conformitate cu legislația UE.

Și cel mai rău, dacă proiectul de lege în actualul format merge mai departe, există riscul ca după promulgare să aibă efect retroactiv, iar companiile telecom să fie nevoite să renunțe la componente din infrastructură ce nu sunt autorizate, componente ce acum funcționează fără probleme – să nu uităm, că datorită pieței concurențiale România a putut să aibă o dezvoltare tehnologică masivă în zona de telecomunicații.

O mențiune specială: actualul proiect de lege pare să fie discriminatoriu față de firmele mici ce activează în zona telecom 5G pentru că va impune o perioadă de 4 luni pentru autorizare, situație în care aceste firme nu vor putea să vândă echipamentele existente, iar modalitatea de autorizare nu e încă definită. Sau mai rău, nu au cum să își dea seama ce echipamente vor fi autorizate.

8. Huawei: procedura de autorizare nu este transparentă

Huawei, prin avocatul Ion Dragne a avut cea mai amplă luare de cuvânt din toată dezbaterea, finalitatea fiind aceiași: retragerea actualei forme a proiectului de lege și regândirea/completarea cu elemente clare, cuantificabile legate de ceea ce înseamnă siguranța națională, criteriile de alegere a producătorilor de echipamente (să fie tehnice și nu politice), definirea clară a infrastructurii de comunicație de interes național, lăsarea la latitudinea operatorilor telecom să aleagă furnizorii de echipamente așa cum e acum, cuantificare impactului economic (costurile de schimbare a echipamentelor existente dacă va fi cazul), cum oferă statul român suport firmelor care vor fi nevoite să schimbe echipamente dacă ele se vor dovedi că nu sunt conforme, analiză concurențială care să arate impactul eliminării unui jucător de pe piață etc.

Pe scurt, din cauză că proiectul actual nu e complet și pe deasupra e vag, se cere retragerea lui in forma actuală și regândirea lui pe criterii tehnice, studii de caz, analiză a impactului economic, transparență. Fără acestea dezvoltarea domeniului telecom în România o să fie periclitată pentru că nu va mai exista predictibilitate (cu doar 2 producători 5G rămași, nu se pot estima costuri, evoluție).

Tot din partea Huawei (Sergiu Zaharia) a mai fost un comentariu: ”acest proiect de lege nu conține cuvântul tehnic. Complexitatea rețelelor 5G este una foarte mare și atunci un astfel de proiect de lege trebuie să detalieze criterii tehnice pentru identificarea măsurilor de securitate care trebuie implementate.”

9. Nu există niciun producător care să nu îndeplinească criteriile

Din partea Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor au participat domnii Draguta, Corneliu Mănescu, Ioan Campean, Sabin Popescu, Marian Murguleț și au încercat să ofere răspunsuri la întrebările și punctele de vedere ridicate.

Cel mai important lucru din intervențiile domnilor din minister mi se pare următoarea afirmație:

Corneliu Mănescu, director general adjunct MTIC – ”La ora actuală, nu cunoaștem nici măcar un furnizor care să nu îndeplinească condițiile”

Prin urmare, proiectul de lege vine să pună bazele unei situații viitoare.

Apoi, legat de comentariile care au pus la îndoială bunele practici la nivel internațional – în speță setul de recomandări 5G al UE, răspunsul oficialilor a fost că:

”Actul normativ despre care discutăm respectă principiile de concurență și are la bază fundamente, care stau la baza structurilor din care facem parte, cum ar fi Uniunea Europeană.”

”Actul normativ nu vine să susțină modalitatea în care ulterior se vor dezvolta rețelele 5G din punct de vedere tehnic și procedural, a mai spus domnia sa, răspunzând îngrijorărilor legate de sănătate.”

Și nu în ultimul rând, actualul proiect de lege vizează infrastructura de comunicații de interes național și nu cea la nivel de consumator. Poate că de aici și faptul că statul român poate să aleagă după cum dorește modul în care se va realiza infrastructura, iar operatorii telecom să poată să facă și ei același lucru.

Discuția pe chat-ul Google Meet a fost animată.

10. Posibile încălcări ale legislației europene

Un aspect care a fost ridicat de mai multe ori în cadrul dezbaterii a fost cel legat de faptul că acest proiect nu face referire la setul de instrumente 5G adoptate de UE la începutul anului și că măsurile de diminuare a riscului de securitate națională nu trebuie să vizeze o țară sau o companie. Actualul proiect de lege permite excluderea anumitor producători doar pe baza țării de origine, pe criterii politice și încalcă prevederile legii concurenței si va produce distorsiuni pe piața din România.

În replică, reprezentanții ministerului au comentat că actualul proiect de lege a fost făcut plecând de la prevederile UE.

Concluzie: a trecut primul pas, proiectul își urmează cursul

Cam despre asta s-a discutat azi – ar fi fost bine să existe un dialog mai amplu, cu întrebări care să primească răspuns direct, punctual, nu cu chestii generice. Partea bună este că cei ce au avut ceva de spus au făcut-o și conform procedurii, toate întrebările trimise în scris și propunerile de modificare a proiectului de lege trebuie să fie analizate și să primească un răspuns.

În termen de 10 zile de vor fi publicate pe site-ul ministerului informațiile legate de dezbaterea publică, recomandările colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de lege, rapoartele de avizare (de la ministere) și versiunea finală a actului normativ.

Adică s-a bifat etapa de consultare și cei ce au creat proiectul de lege merg înainte, fiind singurii care vor decide dacă țin sau nu cont de recomandări.

Ce mi-a plăcut a fost că domnul Laurențiu Voicu a făcut o treabă foarte bună în postura de moderator și că am auzit câteva puncte de vedere pertinente pe marginea proiectului de lege.

Ce nu mi-a plăcut a fost că pentru un astfel de proiect de importanță majoră vizavi de viitorul tehnologic al României s-au implicat prea puțin oameni din telecom, care să vină cu păreri pertinente. Mă așteptam să văd persoane din cadrul operatorilor care să iasă în față și să vină cu detalii, lămuriri, să își expună punctul de vedere ca părți direct afectate.

Am văzut în schimb curentul anti 5G în toată splendoarea sa, Huawei care și-a susținut punctul de vedere ca parte afectată direct și prea puține reacții valide și pertinente din zona telecom. De parcă nu ar conta ce se decide și cum o să fim influențați de acum încolo – din punct de vedere sănătate, tehnologic și financiar.

Dar poate că după ce proiectul de lege va deveni lege și vor apărea completările și legile care specifică criteriile tehnice de autorizare/evaluare a echipamentelor 5G situația să stea altfel.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here